Infrastructura pentru inteligența artificială intră într-un ciclu de investiții care poate ajunge la 31,6 trilioane de dolari până în 2050, potrivit proiecției de bază din Global Data Centre Outlook al PwC. Cifra include construcția și echiparea centrelor de date necesare pentru dezvoltarea AI. În același timp, întrebarea economică devine mai grea: productivitatea observată până acum nu a crescut suficient pentru a justifica automat toate promisiunile și toate evaluările companiilor din domeniu.
De la 800 de miliarde pe an la 1,8 trilioane
PwC estimează că investițiile anuale în centre de date vor urca de la aproximativ 800 de miliarde de dolari în 2026 la 1,1 trilioane în 2030 și 1,8 trilioane în 2050. Nu este vorba doar despre clădiri: cea mai mare parte a ciclului pe termen lung ar urma să fie alimentată de înlocuirea repetată a cipurilor, serverelor și echipamentelor IT, care se uzează și devin depășite înainte ca centrele de date să dispară.
Raportul PwC pune energia și disponibilitatea rețelelor în centrul competiției. Un centru de date nu poate fi mutat într-un loc doar pentru că terenul este mai ieftin; are nevoie de electricitate, răcire, conectivitate, lanțuri de aprovizionare și reguli stabile. Pentru Europa, aceasta înseamnă că politica industrială și politica energetică vor deveni tot mai greu de separat de strategia AI.
Investițiile cresc, dar câștigul măsurat întârzie
Reuters notează că, în Statele Unite, câștigurile generale de productivitate asociate AI rămân greu de identificat. JPMorgan a scris în august că aceste câștiguri sunt încă evazive, iar Bain a calculat că piețele existente nu ar fi suficiente pentru a susține cheltuielile proiectate: ar trebui să apară venituri noi de peste 4,2 trilioane de dolari în următorii cinci ani pentru a finanța dezvoltarea. Asta nu înseamnă că tehnologia nu produce rezultate, ci că ritmul monetizării nu este încă demonstrat la scara investițiilor.
Ce înseamnă pentru Europa și România
Competiția se va muta de la promisiunea celui mai bun model la capacitatea de a furniza energie, cipuri și servicii la cost suportabil. România poate câștiga din proiecte de centre de date și din cererea pentru specialiști, dar numai dacă rețeaua, calificarea forței de muncă și regulile pentru date țin pasul. Poate pierde dacă factura energiei și dependența de echipamente importate absorb valoarea creată. Aceasta este o interpretare CBCRO News bazată pe consecințele descrise de PwC, nu o prognoză oficială pentru România.
Comparația cu boom-ul feroviar sau cu internetul este utilă, dar nu rezolvă problema rentabilității. Căile ferate și internetul au rămas după crizele financiare care au lovit investitorii; aceeași posibilitate există și pentru infrastructura AI. Întrebarea pentru următorul deceniu este cine plătește expansiunea, cine încasează productivitatea și cât din cost ajunge în energie, taxe și prețul serviciilor digitale.