Prețul energiei a devenit tema dominantă a reuniunii liderilor UE de joi, eclipsând negocierile deja dificile privind bugetul multianual 2028–2034. Potrivit relatărilor din ajunul summitului, statele membre sunt împărțite atât asupra intervenției directe pe piața gazelor, cât și asupra spațiului bugetar pentru subvenții naționale.
Italia și Grecia cer o marjă fiscală mai largă pentru a proteja gospodăriile și firmele. Alte capitale avertizează că relaxarea regulilor poate fragmenta piața unică: statele bogate ar putea susține mai mult propriile companii decât cele cu bugete fragile. În discuție apare din nou ideea unui plafon pentru prețul gazului.
Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS, este de asemenea sub presiune. O parte dintre guverne îl acuză că amplifică prețurile; altele susțin că slăbirea lui ar lovi obiectivul de neutralitate climatică. Aceasta este contradicția europeană clasică: energia trebuie să fie simultan ieftină, sigură și curată, iar în criză aceste trei promisiuni trag în direcții diferite.
Un acord rapid privind plafonarea gazului ar fi posibil doar dacă statele acceptă un mecanism strict și temporar. În lipsa lui, discuția se poate muta spre măsuri de sprijin țintite, economisire și achiziții comune. Pentru România, evoluția contează direct: costul energiei se transmite în inflație, industrie și facturile gospodăriilor.
CBCRO News