
Relația dintre Pakistan și Afganistan a trecut de la cooperare tactică la confruntare directă. Deutsche Welle și Reuters descriu o deteriorare alimentată de atacurile grupării Tehrik-e-Taliban Pakistan, acuzațiile Islamabadului că autoritățile de la Kabul permit folosirea teritoriului afgan și răspunsul militar pakistanez. Un incident recent din provinciile Helmand și Kunar arată și problema centrală a crizei: părțile oferă bilanțuri diferite, iar o parte dintre afirmații nu pot fi verificate independent.
Ce s-a întâmplat în ultimele zile
Associated Press relatează că Afganistanul a spus că loviturile pakistaneze au ucis femei și copii și au rănit alți civili. Ministerul pakistanez al Informațiilor a afirmat că au fost lovite ascunzători militante și că 22 de militanți au fost uciși. AP precizează că bilanțurile nu au putut fi confirmate independent. Această separare este esențială: relatarea despre victime este o afirmație atribuită fiecărei părți, nu un bilanț final stabilit de o investigație neutră.
Criza nu a început odată cu acest atac. DW notează că tensiunile au reizbucnit după o perioadă de relativ calm și că, la 18 septembrie, un atac asupra unui complex de poliție din Kohat a ucis 31 de persoane și a rănit peste 100, potrivit relatării sale. Gruparea TTP și-a revendicat atacul, iar Islamabadul a acuzat Afganistanul că îi oferă adăpost. Kabulul respinge acuzația și spune că nu controlează gruparea.
De ce vechea alianță nu mai funcționează
TTP nu este aceeași organizație cu Talibanul afgan, chiar dacă între cele două există legături ideologice, istorice și personale. După revenirea Talibanului la putere la Kabul, în 2021, gruparea pakistaneză a câștigat un spațiu mai larg de manevră, iar Islamabadul s-a confruntat cu o realitate incomodă: politica sa de a susține, timp de ani, un Taliban puternic și influent în Afganistan nu i-a garantat securitatea la propria frontieră.
În același timp, Linia Durand, trasată în 1893 și contestată de-a lungul timpului de numeroși paștuni, face ca problema să depășească dimensiunea strict militară. Este și o chestiune de teritoriu, frontieră și identitate, complicată de existența comunităților paștune de ambele părți ale graniței.
Pakistanul poate exercita presiuni asupra Afganistanului prin închiderea punctelor de frontieră și restricționarea rutelor comerciale, întrucât economia afgană depinde în mare măsură de accesul la țările vecine pentru importuri și tranzit. Numai că această presiune are un efect pervers: mărește costurile suportate de populația afgană și poate alimenta tocmai instabilitatea pe care Islamabadul încearcă să o limiteze.
Negocierile și acordurile temporare încheiate în trecut nu au rezolvat problema fundamentală: cum pot fi împiedicate atacurile TTP împotriva Pakistanului fără declanșarea unei escaladări care să lovească populația civilă, comerțul și fragilele relații dintre Islamabad și Kabul?
