Donald Trump a ales să amâne aplicarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Decizia, formalizată vineri, 16 octombrie, lasă administrației americane până la 60 de zile pentru a cântări efectele economice ale restricțiilor. Secretarul de stat Marco Rubio a explicat că măsurile nu ar afecta numai Moscova, ci și statele care cumpără energie rusească.
Explicația Washingtonului este economică. Prețurile energiei sunt deja sub presiune din cauza conflictului cu Iranul și a perturbărilor din aprovizionarea mondială. Sancțiunile și tarifele suplimentare ar putea împinge costurile și mai sus, inclusiv pentru consumatorii americani. Rubio a invocat explicit necesitatea de a evalua efectele asupra economiei Statelor Unite și a piețelor globale.
Dar amânarea are și un cost diplomatic. În Ucraina, decizia a fost interpretată drept o slăbire a presiunii asupra Kremlinului. Volodimir Zelenski a avertizat că relaxarea sancțiunilor poate încuraja Moscova, în loc să apropie sfârșitul războiului. Critici au venit și din Congresul american, inclusiv din rândul republicanilor.
Disputa nu privește doar sancțiunile directe împotriva Rusiei. Legislația americană vizează și tarife pentru țările care continuă să importe energie rusească. Aici apare dilema administrației Trump: cum să reducă veniturile Moscovei fără să agraveze criza energetică și să afecteze partenerii comerciali ai SUA.
În paralel, Washingtonul a apărat înțelegeri privind motorina rusească, argumentând că produsul ar ajunge oricum pe piața mondială. Pentru Kiev, asemenea excepții riscă să transforme presiunea economică într-un instrument negociabil. Pentru Casa Albă, ele sunt prezentate ca măsuri de stabilizare a pieței.
Cele 60 de zile nu reprezintă un acord de pace și nici ridicarea definitivă a tuturor sancțiunilor. Reprezintă însă o schimbare imediată de ritm: în locul unor restricții noi, Washingtonul deschide o perioadă de evaluare, în timp ce războiul continuă și aliații săi așteaptă să vadă ce decizie va urma.