Ungaria începe astăzi publicarea documentelor fostelor servicii de securitate comuniste, într-un demers care ar putea scoate la lumină identitatea a zeci de mii de informatori, colaboratori, ofițeri și persoane vizate pentru recrutare de către aparatul represiv al regimului comunist.
Decizia vine la aproape 37 de ani de la prăbușirea comunismului și reprezintă una dintre principalele promisiuni electorale ale premierului Péter Magyar, liderul partidului Tisza, care a înlăturat de la putere guvernarea lui Viktor Orbán în aprilie 2026.
Potrivit estimărilor prezentate de arhiviști și relatate de Associated Press, între 50.000 și 60.000 de persoane figurează în documentele vizate de procesul de desecretizare.
Arhivele devin accesibile gratuit, fără înregistrare
Noua platformă Nyitott Akták – Arhive deschise este administrată de Arhiva Istorică a Serviciilor de Securitate ale Statului din Ungaria (ÁBTL).
Conform calendarului oficial, prima etapă, programată pentru 4 noiembrie, cuprinde fișe de evidență, registre de recrutare și date păstrate pe suporturi magnetice.
Cetățenii vor putea căuta documente după nume, date de identificare, nume conspirative sau numere de dosar, fără obligația înregistrării pe platformă.
O a doua etapă, prevăzută până la 25 februarie 2027, va include aproximativ 9.000 de dosare de recrutare.
Important: apariția unui nume într-un registru al fostei poliții politice nu dovedește automat colaborarea efectivă. Unele persoane au fost doar urmărite sau propuse pentru recrutare, iar documentele trebuie analizate în context.
Péter Magyar: o datorie istorică față de cetățeni
Parlamentul Ungariei a adoptat noua legislație în septembrie 2026, cu 149 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 35 de abțineri.
Premierul Péter Magyar a prezentat deschiderea arhivelor drept o datorie istorică rămasă nerezolvată după schimbarea regimului.
Potrivit comunicatului oficial al Guvernului Ungariei, procesul se va desfășura în mai multe etape, iar primele documente publicate nu reprezintă întreaga arhivă disponibilă.
Viktor Orbán susține că a refuzat recrutarea
Înaintea deschiderii arhivelor, fostul premier Viktor Orbán a declarat, la 3 noiembrie, că serviciile secrete comuniste ar fi încercat să îl recruteze în perioada serviciului militar.
Orbán susține că a refuzat și că ulterior a fost supravegheat, alături de familia și colaboratorii săi politici.
Declarațiile au fost însoțite de documente de arhivă prezentate de fostul premier. Informațiile au fost relatate de Reuters.
Aceste afirmații nu trebuie confundate cu o verificare independentă a întregului său dosar.
De ce au rămas arhivele închise atât de mult timp?
După 1989, accesul la documentele fostelor servicii de securitate maghiare a rămas limitat. Persoanele urmărite, rudele apropiate și cercetătorii puteau consulta anumite documente, însă nu exista accesul public extins prevăzut de noua legislație.
Problema a rămas controversată timp de decenii, inclusiv din cauza implicațiilor politice și a riscului ca documentele să afecteze reputația unor persoane.
O altă dificultate este caracterul incomplet al arhivelor: numeroase documente au fost distruse sau pierdute.
Prin urmare, publicarea dosarelor nu va oferi automat o imagine completă a rețelei fostei poliții politice.
România și Ungaria: două drumuri diferite către adevărul despre comunism
În România, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) permite de mulți ani accesul la documente și verificarea colaborării cu fosta Securitate, în condițiile prevăzute de lege.
Ungaria a avut propriile mecanisme de acces la arhive, dar noua legislație extinde semnificativ posibilitatea consultării publice.
Diferența dintre cele două state nu constă, așadar, în existența sau inexistența arhivelor, ci în regulile de acces, documentele disponibile și procedurile prin care poate fi stabilită colaborarea efectivă.
Rămâne însă o întrebare legitimă pentru ambele societăți: cât de complet a fost clarificat rolul fostelor structuri de securitate în tranziția politică și economică de după 1989?
Deschiderea arhivelor istorice nu reprezintă, în sine, o dovadă privind presupusa activitate clandestină a serviciilor secrete contemporane în politică, presă sau societatea civilă. Orice asemenea acuzație necesită documente și verificări distincte.
La aproape 37 de ani de la căderea comunismului, Ungaria face un nou pas spre cunoașterea trecutului său. Dar deschiderea arhivelor nu încheie cercetarea istorică: o face mai accesibilă publicului.