Curtea Constituțională a României a constatat joi, 22 octombrie 2026, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, provocat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după demiterea cabinetului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Sesizarea a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Ce a decis Curtea Constituțională
Potrivit comunicatului relatat de AGERPRES, judecătorii au admis sesizarea cu majoritate de voturi. Curtea a reținut că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe în afara cadrului constituțional aplicabil unui executiv demis. Articolul 110 alineatul (4) din Constituție limitează atribuțiile unui asemenea cabinet la actele necesare administrării treburilor publice.
Conflictul nu privește doar conținutul măsurilor adoptate, ci și autoritatea constituțională a instituției care le-a emis. După pierderea încrederii Parlamentului, un guvern nu mai dispune de aceeași libertate de a interveni legislativ ca un cabinet aflat în exercițiul deplin al mandatului.
Cronologia disputei
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Ordonanța nr. 38/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la 8 mai. Sorin Grindeanu a susținut în sesizarea transmisă Curții că executivul depășise limitele atribuțiilor sale și intervenise inclusiv asupra unor chestiuni aflate în procedură parlamentară. CCR a amânat anterior pronunțarea, inclusiv la termenul din 7 octombrie, stabilind soluția pentru 22 octombrie.
Este afectat programul european SAFE?
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a făcut o distincție între OUG nr. 38/2026, analizată în conflictul constituțional, și actele normative care reglementează implementarea propriu-zisă a programului SAFE. Potrivit explicației sale, implementarea este reglementată prin OUG nr. 62/2025, modificată prin OUG nr. 21/2026. Jurca a afirmat că decizia referitoare la OUG 38/2026 nu afectează măsurile deja întreprinse sau pașii viitori ai programului.
Prin urmare, constatarea conflictului constituțional nu trebuie confundată cu anularea întregului program european de finanțare a apărării. Consecințele juridice concrete asupra ordonanței contestate și a dispozițiilor sale trebuie analizate distinct, în raport cu motivarea și cu procedurile ulterioare.
Miza instituțională
Hotărârea readuce în prim-plan principiul separației puterilor și controlul parlamentar asupra executivului. Disputa stabilește o limită importantă: caracterul urgent invocat pentru o măsură nu înlocuiește condițiile constituționale în care Guvernul poate legifera. Pentru public, distincția esențială este între legalitatea procedurii de adoptare a unei ordonanțe și oportunitatea politică ori economică a măsurilor pe care aceasta le conține.