Cristela Georgescu a făcut marți, 3 noiembrie 2026, declarații după vizita la Arestul Central din București, unde se află în arest preventiv soțul său, fostul candidat prezidențial Călin Georgescu. În intervenția relatată de România TV, ea a denunțat ceea ce consideră o persecuție politică și a vorbit despre impactul asupra familiei.
Acuzații de persecuție politică
Cristela Georgescu a reproșat unor comentatori de televiziune că vorbesc despre vinovăția soțului său înainte de o hotărâre definitivă. Ea a susținut că situația creează un precedent periculos și a invocat comparații cu perioada de după 1989. Declarațiile reprezintă poziția sa, nu constatări ale instanțelor.
„Trăim în stalinism european”
În intervenția relatată de presă, Cristela Georgescu a caracterizat situația drept „stalinism european”, a respins acuzațiile de extremism îndreptate împotriva susținătorilor soțului său și a anunțat că va continua să acorde interviuri presei internaționale, menționând Italia și Franța. Declarațiile sunt prezentate și de Xpress News. Formula este o apreciere politică a acesteia, nu o concluzie juridică.
Redarea transmite către TikTok date precum adresa IP. Clipul se încarcă numai după acordul tău, pentru această redare.
Ce se întâmplă în instanță
Potrivit informațiilor despre procedurile judiciare, la 28 octombrie Curtea de Apel București a prelungit până la 27 noiembrie 2026 arestarea preventivă a lui Călin Georgescu într-un dosar DIICOT privind o presupusă înșelăciune cu prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Separat, la Judecătoria Sectorului 1 este judecat într-un dosar privind promovarea unor idei și doctrine fasciste și legionare. Contextul judiciar este relatat și de Gândul. Arestarea preventivă nu reprezintă o condamnare; se aplică prezumția de nevinovăție.
Mesaj pentru susținători
Cristela Georgescu a transmis că soțul său le mulțumește celor care îl susțin și a vorbit despre credință, rugăciune și speranța într-o judecată dreaptă. Relatarea Xpress News despre mesajul pentru susținători oferă contextul declarațiilor. Dincolo de disputa politică, cazul ridică întrebări despre protejarea prezumției de nevinovăție în dezbaterea publică.