Editorial · OpinieDe ce milioane de români pot merge la vot, dar nu reușesc să construiască o mișcare civică durabilă? Despre calculele lui BobbyD, promisiunile spectaculoase ale organizatorilor, lecția studenților sârbi și o societate care a învățat să comenteze totul, dar să-și asume prea puțin.
1967 a adus industrializare și concentrare a puterii. În 2027, România poate spera la reconstrucție economică fără cenzură, dependență și frică.
Editorial · OpinieSatiră despre clientelism, conformism și suveranitate
Editorial · OpinieDe la agresarea unui profesor la violența împotriva femeilor, corupție și promisiunile statului de drept
Editorial · OpinieÎn țara fanarioților moderni, ne alegem conducătorii, le plătim instituțiile și uităm că statul suntem noi.
Editorial · OpinieFranța în stradă, România în fața ecranului: despre diferența dintre cetățean și iobag.
ȘtireRomâniaMinisterul Economiei anunță discuții despre digitalizare, securitate cibernetică și pregătire profesională.
Un tată în fața jandarmilor francezi. O țară care protestează și alta care privește.
De la Toma Cuzin și dosarul „Cocaina VIP”, până la polițiști ajunși în scandaluri cu droguri și opioidele de la Spitalul Brăila: statul spune că luptă, dar cetățeanul are dreptul să ceară documentele, cifrele și rezultatele.
AnalizăEconomieInflație, carburanți de aproape 11 lei, euro peste 5,33 lei și datorie publică în creștere. Ce urmează în 2027?
Spania a câștigat cu 2–1 în Croația, iar Anglia a învins Cehia cu 3–0. Programul verificat include Anglia–Croația și România–Polonia.
Eurostat indică un avans de 2,3% în august pentru România și 1,3% pentru Germania. INS arată o scădere de 5% în primele opt luni, în seria brută.
De la FSN și „Petrov”, prin Macovei, Coldea, Kövesi și protocoalele secrete, până la CCR, parchete și cazul Călin Georgescu. Nu căutăm un păpușar care telefonează tuturor. Urmărim ceva mai greu de văzut și poate mai greu de distrus: continuitatea oamenilor, carierelor și conexiunilor instituționale care au traversat 36 de ani de democrație românească.
Estimarea pentru septembrie arată o nouă accelerare. Datele germane indică scumpiri anuale de 14,9% la energie; comparația cu România cere aceeași lună și același indicator.
Duminică se joacă Grecia–Germania, Portugalia–Norvegia și Țara Galilor–Danemarca. Luni, România întâlnește Suedia, iar Franța joacă împotriva Belgiei.
Exporturile regionale au urcat la 12,8 milioane de barili pe zi, dar sunt încă cu 6 milioane sub februarie. Brent a trecut de 106 dolari, iar deficitul de motorină apasă direct pe transport și prețuri.
Din 27 septembrie, comercianții din România nu mai pot vinde promisiuni ecologice generale fără probe. Regula lovește etichetele inventate, compensările de carbon și obsolescența mascată.
Din 26 septembrie, Chișinăul are 60 de zile de puteri speciale: stocuri, prețuri și secetă într-o singură ecuație de iarnă.
Bruxelles-ul a deschis proceduri pentru dreptul de schimbare a furnizorului, partajarea electricității și noile reguli pentru gaze și hidrogen. Bucureștiul are două luni să răspundă.
49% dintre români arată cu degetul spre întreaga clasă politică, 88% spun că România merge într-o direcție greșită, iar investițiile străine directe s-au prăbușit în prima jumătate a lui 2026. În timp ce România politică își caută următoarea sperietoare, cifrele spun o poveste mult mai urâtă.
AnalizăEconomieEurostat: 6,3% în România, 2,9% în Germania. Încetinirea scumpirilor nu înseamnă ieftinire, iar diferența se vede în bugetul familiei.
